Civic Suport

Implicare civică

Cum se face o inițiativă cetățenească

Cetățenii nu pot doar să ceară; pot și să propună, ei înșiși, o lege, o schimbare a Constituției sau o hotărâre a consiliului local. Pentru asta e nevoie de un număr de semnături, strânse după reguli stricte. Spre deosebire de o petiție, o inițiativă care îndeplinește condițiile obligă autoritatea să o dezbată.

Există patru niveluri, de la cel mai apropiat la cel mai larg:

NivelCine decideCâte semnăturiUnde se depune
Localconsiliul local sau județeancel puțin 5% din alegătorii din comună, oraș sau județla secretarul general al UAT
LegeParlamentulcel puțin 100.000la Senat sau la Camera Deputaților
ConstituțieParlamentul, apoi referendumcel puțin 500.000la Senat sau la Camera Deputaților
Uniunea EuropeanăComisia Europeanăcel puțin 1 milion, din cel puțin 7 statela Comisia Europeană

Începem cu nivelul local, cel mai la îndemână, și urcăm.


A. Inițiativa cetățenească locală (consiliul local sau județean)

Cetățenii pot propune consiliului local sau consiliului județean, acolo unde au domiciliul, un proiect de hotărâre. Proiectul intră apoi în procedura obișnuită a consiliului, ca orice alt proiect.

  1. Pasul A1 — Scrieți proiectul de hotărâre

    Ce faceți: Redactați proiectul de hotărâre și un referat de aprobare, adică textul prin care explicați de ce e nevoie de hotărâre. Proiectul se scrie după normele de tehnică legislativă, ca orice proiect al consiliului. Secretarul general al comunei, orașului sau județului și compartimentele primăriei trebuie să vă sprijine la redactare.

    Unde: Acasă, apoi la secretarul general al UAT, pentru sprijin.

    Acte: Proiectul de hotărâre și referatul de aprobare.

    Cost: 0 lei.

    Durată: Cât vă trebuie ca să-l scrieți.

    Temei: OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, art. 136 alin. (1), (2) și (8) lit. a), legislatie.just.ro.

  2. Pasul A2 — Depuneți proiectul la secretarul general

    Ce faceți: Unul sau mai mulți cetățeni cu drept de vot (inițiatorii) depun forma propusă a proiectului la secretarul general al UAT. Acesta o afișează, pentru informarea publicului, și vă pune la dispoziție formularele pentru listele de susținători.

    Unde: La secretarul general al primăriei (pentru consiliul local) sau al consiliului județean.

    Acte: Proiectul de hotărâre și referatul de aprobare.

    Cost: 0 lei.

    Durată: O zi.

    Temei: Codul administrativ, art. 247 alin. (1)–(4), legislatie.just.ro.

  3. Pasul A3 — Strângeți semnăturile

    Ce faceți: Strângeți semnăturile a cel puțin 5% din alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în acea comună, acel oraș sau acel județ.

    • Semnăturile se strâng numai pe formularele primite de la secretarul general.
    • Pe listă se trec: numele, prenumele, domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnătura.
    • Pot semna numai alegătorii cu domiciliul sau reședința în unitatea al cărei consiliu va dezbate proiectul.

    Unde: Oriunde întâlniți susținători din localitate sau din județ.

    Acte: Formularele de liste de susținători.

    Cost: Tipărirea formularelor.

    Durată: Codul administrativ nu fixează un termen pentru strângerea semnăturilor. Regulamentul de organizare și funcționare al consiliului poate avea reguli proprii, care diferă de la o localitate la alta: cereți-l secretarului general când depuneți proiectul.

    Bine de știut: Codul administrativ spune doar că pragul se socotește față de alegătorii înscriși în Registrul electoral, fără să spună la ce dată. Cereți în scris secretarului general, când depuneți proiectul, numărul de alegători față de care va verifica listele, ca să știți de la început câte semnături vă trebuie.

    Temei: Codul administrativ, art. 247 alin. (2), (4), (5) și (6), legislatie.just.ro.

  4. Pasul A4 — Depuneți listele; proiectul intră în procedura consiliului

    Ce faceți: Depuneți listele la secretarul general. După ce acesta verifică documentația, proiectul urmează procedura obișnuită a consiliului: rapoartele compartimentelor de specialitate ale primăriei și avizul comisiilor de specialitate ale consiliului, apoi includerea pe ordinea de zi și votul.

    Unde: La secretarul general al UAT.

    Acte: Listele de susținători semnate, în original.

    Cost: 0 lei.

    Durată: Codul administrativ nu fixează un termen în care secretarul general să verifice listele. După verificare, rapoartele și avizele trebuie întocmite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea proiectului, pentru ședințele ordinare.

    Bine de știut: Consiliul trebuie să dezbată proiectul, dar nu e obligat să-l adopte. Ca inițiatori, vă puteți retrage proiectul oricând.

    Temei: Codul administrativ, art. 136 alin. (3)–(11) și art. 247 alin. (7), legislatie.just.ro.

B. Inițiativa legislativă a cetățenilor (o lege)

Cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot pot propune Parlamentului o lege.

Pragurile:

Ce nu poate face obiectul unei inițiative cetățenești: problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.

  1. Pasul B1 — Formați comitetul de inițiativă

    Ce faceți: Strângeți cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot care formează comitetul de inițiativă. Nu pot face parte din comitet persoanele alese prin vot universal (parlamentari, primari, consilieri și alții), membrii Guvernului, persoanele numite de primul-ministru și cei care, potrivit legii, nu pot fi membri de partid (de exemplu, magistrații, militarii activi, polițiștii).

    Comitetul se constituie printr-o declarație autentificată la notar, care cuprinde scopul inițiativei, numele, prenumele, calitatea de alegător și domiciliul membrilor, precum și declarația că niciunul nu se află într-una din situațiile de incompatibilitate. Comitetul își alege, cu majoritate de voturi, un președinte.

    Unde: La un notar public.

    Acte: Actele de identitate ale membrilor; declarația de constituire.

    Cost: Onorariul notarului pentru autentificare. Diferă de la un notar la altul: întrebați notarul înainte.

    Durată: O zi la notar.

    Temei: Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, art. 2 alin. (1)–(3) și (6), legislatie.just.ro; Constituția României, art. 40 alin. (3), legislatie.just.ro.

  2. Pasul B2 — Scrieți propunerea legislativă

    Ce faceți: Comitetul redactează propunerea „în forma cerută pentru proiectele de lege”, adică articol cu articol, ca o lege adevărată, împreună cu o expunere de motive semnată de toți membrii comitetului.

    Unde: Acasă sau cu ajutorul unui jurist.

    Acte: Propunerea legislativă și expunerea de motive.

    Cost: 0 lei, dacă o scrieți singuri.

    Durată: Cât vă trebuie ca s-o scrieți.

    Temei: Constituția României, art. 74 alin. (4), legislatie.just.ro; Legea nr. 189/1999, art. 3 alin. (1), legislatie.just.ro.

  3. Pasul B3 — Cereți avizul Consiliului Legislativ

    Ce faceți: Un membru al comitetului, împuternicit de ceilalți, trimite propunerea Consiliului Legislativ spre avizare. Împuternicirea e semnată de membrii comitetului și se însoțește de declarația autentificată de constituire.

    Unde: La Consiliul Legislativ.

    Acte: Propunerea, expunerea de motive, împuternicirea, declarația de constituire a comitetului.

    Cost: Legea nr. 189/1999 nu prevede nicio taxă pentru aviz.

    Durată: Avizul se emite în cel mult 30 de zile de la sesizare.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 3 alin. (2), (3) și (5), legislatie.just.ro.

  4. Pasul B4 — Publicați propunerea în Monitorul Oficial

    Ce faceți: Propunerea legislativă, împreună cu avizul Consiliului Legislativ și cu componența comitetului de inițiativă, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Împuternicitul comitetului se ocupă de publicare. Din ziua publicării curge termenul de 6 luni în care inițiativa trebuie înregistrată la Parlament.

    Unde: La Monitorul Oficial (monitoruloficial.ro).

    Acte: Textul propunerii, avizul și componența comitetului.

    Cost: 0 lei. Publicarea e scutită de orice taxă.

    Durată: Publicarea se face în cel mult 30 de zile de la emiterea avizului.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 2 alin. (4) și (5), art. 3 alin. (3)–(5), legislatie.just.ro.

  5. Pasul B5 — Strângeți semnăturile pe listele de susținători

    Ce faceți: Cetățenii își arată sprijinul semnând listele de susținători. Regulile sunt stricte, iar o listă greșită nu se ia în seamă:

    • listele se întocmesc pe localități, respectând organizarea administrativ-teritorială (în București, pe sectoare);
    • fiecare listă cuprinde: denumirea propunerii și Monitorul Oficial în care a fost publicată, județul și localitatea, apoi, pentru fiecare susținător, numele, prenumele, domiciliul, actul de identitate, CNP-ul și semnătura;
    • formularele se tipăresc pe coli A4, detașabile și numerotate, pe o singură față; datele susținătorilor se completează de mână, în momentul semnării;
    • nimeni nu poate semna pentru altcineva: delegarea sau reprezentarea sunt interzise;
    • fiecare pagină se semnează de un membru al comitetului sau de o persoană împuternicită în scris de comitet, aleasă dintre susținători;
    • listele semnate se păstrează în dosare, pe localități, șnuruite și semnate pe coperta a doua.

    O semnătură valabilă în ziua în care a fost dată nu mai poate fi retrasă ulterior.

    Unde: În toată țara, pe județe și localități.

    Acte: Formularele listelor de susținători.

    Cost: Tipărirea formularelor și organizarea strângerii.

    Durată: Toate etapele, de la publicare până la înregistrarea la Parlament, trebuie să încapă în 6 luni.

    Bine de știut: Legea cere semnătura de mână pe hârtie. Semnăturile strânse online nu se socotesc. Legea nr. 189/1999, în forma în vigoare pe legislatie.just.ro, nu prevede semnătura electronică.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 4, legislatie.just.ro.

  6. Pasul B6 — Duceți listele la primării, pentru atestare

    Ce faceți: Depuneți dosarul cu listele originale la primăria fiecărei localități. Primarul (sau, în orașe, funcționari împuterniciți de el) atestă că semnatarii au drept de vot și domiciliul declarat, la nevoie împreună cu poliția. Oricine poate consulta dosarul și poate contesta în scris o semnătură; primarul îi cere susținătorului să o confirme. Dispoziția primarului poate fi contestată la judecătorie. Ce nu se poate atesta se elimină de pe listă.

    Unde: La primăria fiecărei localități din care aveți semnături.

    Acte: Dosarele cu listele originale.

    Cost: Legea nr. 189/1999 nu prevede nicio taxă pentru atestare.

    Durată: Atestarea se face în cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la primărie.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 5, legislatie.just.ro.

  7. Pasul B7 — Înregistrați inițiativa la Parlament

    Ce faceți: Comitetul înregistrează propunerea la Camera competentă, cu expunerea de motive și cu originalele listelor de susținători, pe baza unei cereri semnate de membrii comitetului. În cerere împuterniciți cel mult 5 membri care vor susține inițiativa în Parlament.

    Camera competentă: de regulă Senatul; Camera Deputaților pentru tratatele internaționale și pentru legile organice enumerate în art. 75 alin. (1) din Constituție.

    Dacă la data înregistrării nu toate listele au fost atestate din cauza întârzierii primăriilor, președintele Camerei cere Guvernului să grăbească atestarea. Listele depuse în completare se socotesc în termen dacă le aduceți în cel mult 7 zile de la atestare.

    Unde: La Senat (senat.ro) sau la Camera Deputaților (cdep.ro).

    Acte: Cererea, propunerea, expunerea de motive, listele originale atestate.

    Cost: 0 lei.

    Durată: Cel târziu 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. După acest termen, propunerea se poate depune numai ca inițiativă nouă, de la capăt.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 2 alin. (5) și art. 6, legislatie.just.ro; Constituția României, art. 75 alin. (1), legislatie.just.ro.

  8. Pasul B8 — Verificarea la Curtea Constituțională, apoi dezbaterea în Parlament

    Ce faceți: Nimic, în afară de a urmări. Camera trimite listele originale la Curtea Constituțională, care verifică:

    • dacă propunerea e constituțională;
    • dacă propunerea a fost publicată corect și dacă listele sunt atestate;
    • dacă s-au strâns cel puțin 100.000 de semnături, cu răspândirea cerută pe județe.

    Decizia Curții se publică în Monitorul Oficial. După ce Camera o primește, începe procedura parlamentară obișnuită. Prima Cameră sesizată are la dispoziție 45 de zile (60 pentru coduri și legi complexe); dacă depășește termenul, se consideră că a adoptat propunerea.

    Unde: La Curtea Constituțională, apoi în Parlament.

    Acte: Niciunul.

    Cost: 0 lei.

    Durată: Curtea se pronunță în 30 de zile de la sesizare.

    Temei: Legea nr. 189/1999, art. 7, legislatie.just.ro; Constituția României, art. 74 și art. 75 alin. (2), legislatie.just.ro.

C. Inițiativa de revizuire a Constituției

Procedura este aceeași ca la inițiativa legislativă (pașii B1–B8, după Legea nr. 189/1999), dar pragurile sunt mult mai mari:

Ce nu se poate schimba niciodată: caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială. Nicio revizuire nu poate suprima drepturile și libertățile fundamentale. Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau de urgență și nici în timp de război.

Ce urmează: Curtea Constituțională se pronunță în 60 de zile. Parlamentul adoptă revizuirea cu cel puțin două treimi din membrii fiecărei Camere (sau trei pătrimi, în ședință comună, dacă medierea eșuează). Revizuirea devine definitivă numai după un referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la adoptare.

Temei: Constituția României, art. 150, art. 151 și art. 152, legislatie.just.ro; Legea nr. 189/1999, art. 1 și art. 7 alin. (3), legislatie.just.ro.


D. Inițiativa cetățenească europeană, pe scurt

Prin inițiativa cetățenească europeană, cetățenii Uniunii pot cere Comisiei Europene să propună o lege a UE, într-un domeniu în care Uniunea are competență.

Pragurile:

  1. Pasul D1 — Formați grupul de organizatori

    Ce faceți: Strângeți cel puțin 7 cetățeni ai UE, care locuiesc în 7 state membre diferite. Vă creați un cont de organizator pe site-ul oficial.

    Unde: citizens-initiative.europa.eu.

    Cost: 0 lei.

  2. Pasul D2 — Cereți înregistrarea

    Ce faceți: Trimiteți Comisiei descrierea inițiativei, într-una dintre limbile oficiale ale UE, cu datele grupului de organizatori și ale finanțării. Comisia nu înregistrează orice inițiativă, ci doar pe cele care îndeplinesc criteriile legale.

    Durată: Răspunsul vine în 2 luni (uneori în 4).

  3. Pasul D3 — Strângeți semnăturile

    Ce faceți: Alegeți data de începere, cel târziu la 6 luni de la înregistrare, și anunțați-o Comisiei cu 10 zile lucrătoare înainte. Din acea zi aveți 12 luni pentru strângere. Semnăturile se strâng pe hârtie sau online, prin sistemul central al Comisiei. Pot semna cetățenii UE care au vârsta de vot la alegerile europene; unele state au coborât-o la 16 ani. Pentru cetățenii români, vârsta minimă este de 18 ani. Ei își trec în declarație numărul cărții de identitate, al pașaportului sau CNP-ul. Sursa: pagina oficială a Comisiei, citizens-initiative.europa.eu/data-requirements_en.

  4. Pasul D4 — Verificarea semnăturilor și depunerea

    Ce faceți: În cel mult 3 luni de la sfârșitul strângerii, trimiteți semnăturile autorităților naționale, care au 3 luni să le verifice. După ultimul certificat, aveți 3 luni să depuneți inițiativa la Comisie. În România, declarațiile le verifică Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Sursa: citizens-initiative.europa.eu.

  5. Pasul D5 — Răspunsul

    Ce urmează: În 1 lună, vă întâlniți cu Comisia. În 3 luni, vă prezentați inițiativa într-o audiere publică la Parlamentul European. În 6 luni, Comisia publică o comunicare în care spune ce face și de ce. Comisia nu e obligată să propună legea cerută.

    Temei: Regulamentul (UE) 2019/788 privind inițiativa cetățenească europeană, eur-lex.europa.eu; pragurile pe state, pagina oficială a Comisiei: citizens-initiative.europa.eu/thresholds_en; pașii: citizens-initiative.europa.eu/how-it-works_ro.

Ce nu spune acest ghid

Ghidul nu vă ajută să redactați textul unei legi sau al unei hotărâri; pentru asta e bine să lucrați cu un jurist. Nu tratează referendumul local sau național și nici organizarea campaniei: bani, voluntari, protecția datelor semnatarilor. Regulile, cifrele și onorariile se pot schimba: înainte de a începe, verificați-le la instituția care le aplică.